14 mai, 2016

Vasile Dîncu: „Ambiguitatea legislativă convine centralismului de la București. Există măsuri care limitează autoritatea locală”




Am vorbit, astăzi, la Cluj, la Conferinţa Internaţională "EUROPEANISATION OF ADMINISTRATIVE LAW AND CODIFICATION OF ADMINISTRATIVE PROCEDURE" despre unul dintre cele mai importante proiecte ale Guvernului României: reforma administraţiei.  Conferinţa a fost organizată de Facultatea de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării - Center for Good Governance Studies Babes Bolyai University şi Școala Doctorală de drept din cadrul Facultăţii de Drept. Îl felicit pe profesorul Dragoş Dacian pentru iniţiativa de a organiza această conferinţă.

Câteva dintre ideile pe care le-am expus au fost sintetizate în articolul de mai jos publicat de Transilvania Reporter:

Păienjeniș, ambiguitate și stagnare sunt doar câteva dintre cuvintele cu care vicepremierul și Ministrul Dezvoltării Regionale Vasile Dîncu a caracterizat actul administrativ românesc și munca la noul Cod Administrativ, un proiect început încă de acum opt ani.  Dîncu a explicat la Cluj că starea de fapt din administrația românească este convenabilă pentru autoritățile centrale de la București, dar că această situație s-ar putea schimba până la finalul lui 2016, în luna septembrie, când ministerul pe care îl conduce își propune finalizarea unei prime forme a Codului ce își propune simplificarea legislației în privința incompatibilităților sau a parteneriatului public-privat.
Vicepremierul Vasile Dîncu a explicat sâmbătă, la Cluj, că noul Cod Administrativ ar putea fi finalizat în luna septembrie a acestui an, dar că procesul este îngreunat de faptul că „autoritatea locală este un concept străin pentru București” iar ambiguitatea din actuala legislație convine autorităților centrale, urmând ca modificările să aibă în vedere, printre alte puncte, simplificarea legislației în ce privește incompatibilitatea primarilor și legislația aferentă parteneriatului public-privat. Vasile Dîncu a explicat în cadrul unei conferințe care a avut la la Cluj că noul Cod Administrativ este finalizat în proporție de 50%.
„Am realizat deja un memorandum pentru finalizarea codului administrativ. Avem un obiectiv ambițios și pentru că avem foarte puțin timp, programul e să finalizăm Codul administrativ până la finalul lunii septembrie a acestui an. Asta înseamnă să lucrăm fără vacanță și să avem în septembrie un draft care să poată fi dezbătut public. Codul administrativ va încerca să unifice cele 18 legi care guvernează administrația și să rezulte un document coerent care să facă ordine în administrație. Am lucrat 50% din acest document și avem șapte capitole în noul Cod Administrativ. Sper ca împreună cu societatea civilă să facem acest cod administrativ cât mai rațional […] Lucrul la Codul Administrativ a început în 2008 și doar anul acesta am reușit să trec tezele prealabile ale Codului. A fost un proces care mai degrabă a stagnat decât a avut continuitate. Am constatat că ambiguitatea legislativă convine centralismului de la București. Există o serie de măsuri care limitează autoritatea locală. Ni se impune să controlăm autoritatea locală, chiar dacă acest lucru nu este constituțional și cred că ideea de autoritate locală este un concept străin pentru administrația de la București”, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu.
Dîncu a explicat că în mandatul său încearcă să vină în sprijinul administrațiilor locale, care, în opinia sa, nu se bucură de același sprijin și de aceleași resurse manageriale pe care le are administrația centrală. Acesta a mai spus că actuala legislație a administrației are multe prevederi contradictorii și interpretabile, lucru semnalat în special de primarii din teritoriu.
„Eu am încercat să fiu un ministru al provinciei și al administrației locale. Pentru administrația centrală sunt mulți manageri. De multe ori, când insist cu regionalizarea, mi se spune că oamenii din teritoriu nu sunt pregătiți. Nu este adevărat. La ministerul meu, cei mai buni specialiști sunt din țară și cei pe care mă bazez nu provin din administrația centrală, ci din cea locală [...] Primarii tot timpul se plâng de modul de constatare a stării de incompatibilitate și de răspunderea juridică a celor care lucrează în administrația publică. Codul administrativ ar trebui să dezvolte un cadru juridic unitar, aplicabil tuturor categoriilor de autorități publice și mai ales a celor nereglementate de constituție. În luna martie am adoptat legile prealabile ale codului administrativ. Se lucrează de vreo cinci ani și tot timpul au fost blocate în câte o instituție. Unul dintre principalele motive ține de lipsa de încredere în instituții publice. Instituțiile care se ocupă de anticorupție spunea că dacă aceste teze ajung în parlament, parlamentarii își vor face imunități și vor distruge principiile anticorupției. Nu poți amâna la infinit codificarea din lipsă de încredere în instituții”, este de părere Vasile Dîncu.
Unul dintre domeniile care ar urma să fie simplificate de noul Cod Administrativ este cel al incompatibilității, catalogat de vicepremier ca fiind un „păienjeniș”. Vicepremierul crede că este mai dezirabil un cod administrativ care să aibă în vedere în primul rând prevenția erorilor, nu doar pedepsirea celor care încalcă o legislație pe care Vasile Dîncu o consideră inaccesibilă celor care nu au o pregătire temeinică în domeniu.
„O mare problemă ține de regimul incompatibilității, unde chiar dacă avem multă legislație, aceasta este foarte ambiguă. Am identificat peste 275 de de acte acte legislative care privesc această problemă. Sunt peste 900 de pagini. Este un teanc foarte mare de hârtii și le-am printat pentru a avea cu toții o percepție asupra a ceea ce trebuie să facem. Pentru un primar este imposibil să se descurce în acest păienjeniș. Politicienii au promis legislație simplă, specialiștii la fel, dar asta nu s-a reușit. Administrația centrală este văzută ca un polițist care stă după curbă și așteaptă greșeala doar pentru a da pedepse. Aici trebuie să acționăm pentru prevenție, nu doar pentru a avea mii de viceprimari suspendați. Un capitol important va fi legat de incompatibilități. Trebuie un regim dur și strict, dar foarte clar și simplu. ANI avea acum câțiva ani un proiect de avertizor pentru integritate și cred că a fost lăsat undeva deoparte, încercându-se altceva. Vom lucra cu Ministerul Justiției și alte organizații non-guvernamentale pentru a simplifica acest capitol”, a mai spus Vasile Dîncu.
Dîncu a mai precizat că una dintre reformele aduse de noul Cod Administrativ va avea în vedere simplificarea procedurilor pentru realizarea parteneriatului public-privat.
„De asemenea, statul nu își poate folosi proprietatea pentru că nu este reglementată. Primrii sunt speriați de ambiguitate conceptului de concesiune și asta îi împiedică să folosească resursele pe care le au. Parteneriatul public-privat, chiar dacă este legiferat, nu merge pentru că avem legislație ambiguă”, crede Vasile Dîncu.
Vicepremierul Vasile Dîncu a participat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai la Conferința Internațională „Europenizarea dreptului adminstrativ și codificarea procedurii administrative”.

Un comentariu:

  1. Cred ca cele 3 propuneri pentru “Romania Curata” de mai jos ( la articolul “Cum poate să provoace un Tur al Marilor Tunuri societatea civilă din Constanța să spună stop corupției”din 24.04.2016 ), din pacate, ignorate de ei, vor rezolva multe din cele pe care le-ati propus si/sau le veti propune… :

    “ Dupa intalnirea A.R.C. ( Asociatia Romania Curata ) de la Constanta de vineri 18 aprilie 2016, va transmit cele 3 propuneri promise :

    1. Transformarea fiecarei Directii din cadrul ministerelor, consiliilor judetene, primariilor, dar si a autoritatilor publice la nivel de agentii sau institutii/societati publice deconcentrate, in structuri institutionale integrate in care partea de autorizare, reglementare, control…, sa fie “ponderata” ( in sens matematic, aici si institutional ) cu o parte de (re)constructie, dezvoltare… a pietei/domeniului aferent. De ex, evaluarea ANAF sa se faca nu doar tinand cont de “acuratetea” curatirii mediului economic de evazionisti, ci si de sanatatea generala a mediului economic, in sensul de a nu se ajunge la celebra butada : “operatia reusita, pacientul mort”…
    EXTENSIE 1. La partea de (re)constructie/dezvoltare ponderea principala trebuie sa fie cresterea capacitatii de atragere a fondurilor structurale si parteneriatul cu societatea civila, (si) pentru gasirea de solutii alternative…

    2. Prin aplicarea extinsa a ORDINULUI * nr. 946 din 4 iulie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial ( Ministerul Finantelor Publice – MFP ), crearea unei ierarhii institutionale operationale de exercitare a autoritatii de stat pentru interpretarea si aplicarea coerenta a legii. O “buna practica” de la nivelul local, poate fi transmisa prin aceasta matrice intregului sistem administrativ, in max. 30 de zile ( definirea “bunei practici” va dura ceva mai mult, in jur de 90 de zile ). Sistemul de justitie s-ar elibera de cca. 60 % din incarcarea entropica…., fara solutii tehnic fundamentate, in lipsa implicarii coerente a autoritatii administrative din sistemul actual in caz de litigii. Nu ar mai intra in conflict interpretarea administrativa de la “Constanta” cu cea de la “Cluj”…

    3. Fondul de investitii MOLDOVA. Continuarea proiectului SAR ( Societatea Academica din Romania) si FUMN ( Fundatia Universitara a Marii Negre ). Pentru capacitarea pentru reforma si a mediului de afaceri.

    *Ordin al MFP, actualizat prin Ordinul nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice…., plecat de la ORDONANŢĂ Nr. 119 din 31 august 1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv “.

    RăspundețiȘtergere

Nu striga niciodată ajutor

Am regăsit azi într-o librărie un volum apărut în pandemie, scris de Mircea Cărtărescu. Mi-am dat seama că m-a ajutat în pandemie pentru că ...